Amintiri de fost corespondent

Cazut la pat fiind, am avut puterea sa mai citesc…si am citit o carte excelenta, a unui fost jurnalist, de televiziune, corespondent teritorial. In alt judet. M-am identificat si eu total cu ce a descris el in carte vizavi de relatia redactie centrala-corespondent teritorial. In mare, si cu extrem de putine exceptii, o batjocura totala. Lipsa de resurse alocate, conditii mizere, dar cerinte enorme. Cand era ceva subiect mai tare, venea unu de la centru. Tu, care pana atunci erai calul de bataie, nu mai existai. Asa a patit omul de a carui carte vorbesc. Si el a prins mineriade, ca era din Hunedoara, nu povesti. Era si sofer, si cameraman, si reporter. Si iubea meseria lui dar de multe ori era umilit.

Putine redactii centrale de ziar si-au respectat corespondentii, adica le-au oferit niste conditii normale de lucru si apoi le-au cerut calitate. Normal ca majoritatea s-au lasat, nu poti sa te lasi batjocorit non stop. Intr-un timp, era si greu sa ajungi corespondent, era ceva de mare valoare….s-a devalorizat si asta…acum ii numeri pe degete. Pacat, s-a dus naibii si calitatea asta….

Cartea se numeste-„Liniste… Breaking News” , ed. Emia, Deva, 2009, si e semnata de Alexandru Gruian. O carte excelenta despre conditia corespondentului si a presei de provincie. Din cate stiu lucrurile nu s-au schimbat mai deloc…

Crampeie dintr-un weekend incarcat (pt altii)

Ce weekend nebun a fost…pentru altii.

Balul Operei, un eveniment interesant….am citit sambata si luni in ziare cum a fost…e bine ca s-a intamplat si ca nu a venit Bahmu sa il strice. Nu am fost, deci nu voi comenta. (multe reactii, de diferite tipuri mi-au fost aduse la cunostinta, si bune si rele. Asta e impo, ca se dezbate).

Congresul PSD. Asta da, l-am urmarit la TV, ca n-a implicat miscare.  A iesit Ponta, a castigat batalia, Grupul de la Cluj poate sa iasa iarasi la rampa cu el, dupa ce Diaconescu a mers cu Geoana. Iliescu mi s-a parut cel mai tare la acest Congres, tot el, la 80 de ani…asta spune multe despre experienta lui Ilici si lipsa de politicieni de anvergura in Romania. Foarte bune au fost televiziunile de stiri, de data asta…cand nu manipuleaza sunt foarte bune, stiu meserie gazetareasca.

 A inceput returu. M-am mai uitat si eu, dar mai ales la englezi si italieni. Suntem la ani lumina. Nivel slab in Liga 1, din pacate. Ma bucur ca va incepe B-u, B-u, sa ma duc la aer liber sa vad pe „U”.  Nu ma intere alte echipe deloc. 

Sambata, zi superba cu adiere de primavara…abia astept sa vina, sa se deschida terasele…si sa ies bine din incercarile care ma asteapta, am mai zis de ele, 2 la numar.

Prea multe miscari pentru mine in acest week  in care am hibernat.

PS 1

Fabulos curajul lui Alexa de a lansa in 8 martie un saptamanal national. Sincer il felicit, e un investitor surpriza si curajos!

PS 2

A trecut sambata, pe strada, pe langa mine o necunscuta, o tipa mica, bruneta, cocheta, cu o palarioara pe cap. Dumnezeule ce parfum a lansat dupa ea…am fost fascinat, lovit ca de traznet….cocheta fata. Sunt fete frumoase la Cluj,  cochete, de bun simt….

Strabunicul meu-jucator la Victoria Cluj, „U” si nationala!

Dragi cititori, atatia cati sunteti, ai acestui blog….am facut o descoperire de proportii, exceptionala pentru mine si familia mea…am descoperit in cercetarile mele de arhiva, din serile lungi de decembrie -ianuarie, cand am studiat pentru teza de doctorat (ca alea pentru prima mea carte s-au incheiat de ceva timp…inca un pic un bob zabava, ca nu veti regreta) cronici de meciuri de footbal superbe despre…strabunicul meu, tatal bunicii mele. Cine a fost el? Pai l-a chemat Vasile Cipcigan, functionar la regia de apa de atunci…apoi tot la ceva regie de apa la Turda, fotbalist de talent, atacant bun. O confirma cronicile din presa anului 1921!

A fost jucator de footbal, atacant, la Victoria Cluj, „U” Cluj si nationala Romaniei. In ce priveste Victoria Cluj aveti mai jos cronici despre el in ziarul clujean Sportul, din 1921. In ce priveste prezenta lui la „U” Cluj, a scris Gh. I. Bodea de el in cartea „Portrete in alb si negru”, am eu cartea acasa. In ce priveste prezenta la nationala de fotbal, sta marturie ce scrie oficial Anuarul Fotbalului Romanesc. Documentarea mea e beton. Va asigur. Mai jos aveti poze din arhiva familiei Farcas cu atacantul Cipcigan, apoi din presa vremii si din anuarul citat. Acum imi dau seama de ce tatal meu a jucat fotbal pana spre 50 de ani, sigur, nu la un nivel mare,  si eu  am facut presa sportiva 8 ani si joc si acum fotbal ori de cate ori pot.. Avem traditie sportiva in mica noastra familie Farcas. Va invit sa va uitati pe poze, sa cititi savuroasele, uluitoarele, cronici de footbal ale timpului.

Nu in ultimul rand le  multumesc colegilor, care mi-au dat un aparat foto ca sa pot face poze si in special lui Mihai Hendea,  blogul lui este www.uncopilutz.wordpress.com, pentru sprijin logistic, eu fiind depasit de progresul tehnic!

Lectura placuta!  

                                                                                 

Concert metal de exceptie la Cluj (UPDATE)

Concertul a fost anulat…a doua oara…imi pare rau, pacat. Un mare eşec…

Unul din putinii promotori profesionisti de muzica rock si metal, firma PromusicProd aduce la Cluj una din legendele muzicii gohtic-metal, Paradise Lost, si promitatoarea formatie Samael. Concertul va avea loc luni, 15 februarie, la Casa de Cultura a Studentilor, de la ora 19.00. Biletul e foarte ieftin, doar 85 de lei. Se pot achizitiona din reteaua Germanos.

Trupa Paradise Lost este una din cele mai longegive trupe britanice, adevarati parinti ai acestui stil muzical. Ei au intrat in istoria metal cu celebrul album Icon, devenit un clasic al genului.

Nu pierdeti acest show unic!

Reamintesc ca PromusicProd a mai adus la Cluj trupe legendare ca Wasp, Overkill  sau UDO si a realizat proiectul Suport pentru Underground.

De la „Cluj-Vatra milenara” in sfarsit la „Clujul multicultural”

Unde am fost si unde am ajuns….cat ne-a trebuit sa ajungem de fapt la o concluzie stiuta de istorici si de realitate. Clujul e multicultural (cat de cat). Ghidul gratuit  lansat de Centrul de Etnodversitate Culturala, la Bastionul Croitorilor, alt edificiu fain refacut de Primarie, dovedeste acest fapt. O normalitate clara ca lumina zilei de ani si ani, negata mult timp de unii care se cred intelectuali. Pacat…

Ani de zile am luptat pentru a scapa de cliseele astea gen „Cluj-vatra milenara, stramoseasca”…toate cliseele astea nationaliste de un prost gust enorm. Clujul nu a fost si nu va fi asa veci, asta spune istoria lui. Jos palaria pt gazetele care au scris pro multiculturalitate atatia ani, si pt cei care au luptat pt ca aceasta realitate sa fie una recunoscuta.

Ghidul lansat ieri o face cu mare bun simt. Exista si o categorie de clujeni ramasi in urma, in timp, care nu vrea sa vada sau nu poate, ca nu e nici o problema sa traiesti impreuna cu unguri, tigani, italieni, evrei, etc etc.  Din contra cosmopolitismul da culoare si savoare Clujului. Purificarile etnice nu au dus decat la morti.

Au trebuit sa treaca 20 de ani pana sa avem asa un ghid, care sa arate normalitatea Clujului. Greu ne-a fost sa ajungem aici, mult mult prea greu!

Razboaie culturale

Am o senzatie de deja -vu cu acest caz Marino. Pentru cei care nu stiu despre ce e vorba: Editura Polirom de la Iasi „scurge” in Evenimentul Zilei, pasaje incendiare, voit polemice, a marelui critic de idei Adrian Marino, care a trait la Cluj ultima perioada a vietii. Pasajele ataca intelectuali mari ai Romaniei, de la G. Calinescu la Andrei Plesu.

Tehnica de marketing e simpla si de aceea are efect: faci publicitate cartii cu pasajele dure. Presa le preia, scrie pe larg un ziar mare ca Evenimentul Zilei, iar la Cluj,  Ziua de Cluj si NapocaNews.ro iau reactii sau editorialistii lor scriu despre caz. Lumea culturala afla din aceste media sau de la revista presei. Incep contrareactiile. E un scenariu clasic de promovare, nimic mai mult, un marketing editorial descris in carti de specialitate. Presa are „carne si sange „, orgoliile sunt satisfacute. Asa a fost si cu „Memoriile” mitropolitului Anania,” scurse” partial tot in Evenimentul Zilei in serial, atata doar ca acestea nu sunt asa polemice, dar contin foarte multe chestiuni interesante, e o carte excelenta, obligatoriu de citit pentru clujeni.  Cinste EVZ ca le-a obtinut, si-a facut datoria de ziar influent.

Cine a urmarit viata culturala clujeana stia ca va fi asa.  Marino nu se va abtine sa ii atace pe cei cu care a avut polemici si in cursul vietii. A strans multe in el. Intai si intai, dincolo de colaborari sau nu cu Securitatea, cum zice cam hazardat Dinescu, fara probe, desi el are acces, ca face parte din CNSAS, trebuie spus ca Marino e validat de opera. E fundamentala opera lui. Filologii clujeni nu cred ca pot contesta asta. Am fost la el acasa de 2 ori. Era un babilon de carti si ziare. Ceva incredibil. Avea un dulap de fise. Cu mine a fost amabil. Iar omul ala citea tot! E o discutie  daca a fost un marginal sau un marginalizat. A facut puscarie politica. Apoi a calatorit in Occident cand era foarte greu sa iesi din lagarul comunist. Aici e o chestie de discutat, poate la asta se refera Dinescu.  Marino a fost un proeuropean, prooccidental, un critic de idei extraordinar. Un liberal in gandire. Un om de biblioteca, care nu iubea gazetaria dar care, cu toate astea, s-a implicat civic in 1990-1994 in favoarea democratiei, a scris la ziarele de opozitie din Cluj, toate disparute, a fost cu portavocea in Piata Libertatii la Golaniada. Sa nu uitam lucrurile astea, ca unii nu au avut curaj!  Eu l-am admirat si nu ma mir ca nu a participat prea mult la viata literara. Nu era un om de lume, ci un retras, cu o eruditie absolut extraordinara. I-am citit si cartile de calatorii, si cea despre cenzura in Romania, si cea de dialog cu Sorin Antohi. De altfel, ultimul are si el o carte despre razboaie culturale fundamentala! Acolo sunt trecute toate marile batalii ideologice si culturale din Romania postcomunista. O lume culturala fracturata rau. 

Acum, oare la ce mai folosesc atacurile lui Marino, dupa cinci ani de la moartea lui…mai ales ca multi de care el scrie in carte erau de aceeasi parte a baricadei….sigur, volumul poate va fi un document istoric, de istorie culturala….dar nu cred ca sunt bune aceste atacuri.  Aici omenescul cedeaza ratiunii. Din pacate asa e viata literara. Ai succes, deranjezi, esti atacat. Orice carte scoasa in Romania, in acest aer toxic, este un act de curaj. Pentru ca la noi nu e criticata opera ci direct persoana. In majoritatea cazurilor. Aici suntem dupa 20 de ani. Nu am evoluat prea mult.